multidisciplinar, interdisciplinar, sustenabilitate, separare, interconectat, interconectare

Domeniul multidisciplinar.

Oamenii credem ca domeniile in general, sau unele domenii (parerile sunt asa de impartite ca nu le stim numarul adeptilor lor), nu au legatura intre ele. Acest lucru e mai mult decat fals, este absurd. Chiar daca am crede aceste lucruri, am considera ca un fir de iarba ai trai plutind in aer, nicidecum cu radacinile infipte in pamant. Chiar si acest lucru il face conectat cu acel aer, insa nu dependent de el, caci aerul este consecinta plantei, iar planta traieste din ceea ce da, adica un aer curat plus lumina.

Cand vorbim despre multidisciplinaritate, despre un domeniu ca este multidisciplinar, sau domenii, spunem ca sunt mai multe discipline de studiu in acele domenii. Acest lucru nu arata legatura dintre ele. Le arata neconectate sau deconectate, izolate oarecum. Exista oare vreun domeniu al stiintei, al vietii insasi care sa nu aiba legatura directa sau indirecta cu alt domeniu? Care sa nu fie conectat cu alt domeniu (macar cu unul)? N-as crede!

Multiplicitatea disciplinelor exact acest lucru presupune, ca si cum am spune ca intre fizica si matematica nu exista legatura, la fel ca intre fizica si biologie (a propos de biomecanica), ori biologia cu geografia. Nu ati vazut ca acestea se studiaza separat in scoli? De ce oare nu s-ar studia toate in aceeasi clasa? Sa contina patru ore, cu pauze intre ele, in care invataceii sa reflecteze la aceste puncte de vedere. Orice disciplina de studiu este un punct de vedere.

In toti cei patru piloni ai Cunoasterii Universale avem puncte de vedere. Din punct de vedere al Stiintei, Universul este intr-un anumit fel. Din punct de vedere al Religiei, Universul este intr-un alt anumit fel (poate nu diferit decat ca forma, si nu ca fond, caci vorbesc toate despre Univers, in cazul acesta). Din punct de vedere al Filozofiei, Universul este altfel, iar din punct de vedere al Artei, Universul este intr-un alt fel si tot asa. Puncte de vedere! Iar orice punct de vedere este un aspect al intelegerii. Contrazicerile sunt absurde in aceste cazuri. Ar fi ca si cum am vrea sa rescriem istoria. Faptele sunt fapte si faptele s-au intamplat, asta e tot. Nu mai putem facem nimic in privinta trecutului.

A fi multidisciplinar este vazut bine si nu este vazut bine. A se crede despre o anumita persoana ca este “enciclopedie ambulanta”, este reactionar, insa acele persoane sa explice de ce spun aceasta. Nu putem fi multumiti doar cu o eticheta fara substanta. Insa multidisciplinaritatea este vazuta bine pentru ca e bine sa fii cat mai cult. Dar nu este vazuta bine pentru ca desi naste eruditi, ii naste idioti, fara pic de inteligenta, chiar daca ei confunda intelectul cu inteligenta, acumularea de informatii cu a stii sa le foloseasca etc.

Un aspect al multidisciplinaritatii este faptul de a avea un inceput si un sfarsit. Ca in scoli, cand se fac doisprezece ani de cultura generala, daca nu se opteaza pentru o scoala de meserii, ceva, din care sa rezulte o diploma de calificare. Te apuci de un studiu si il termini la un moment dat. Insa acest lucru nu este de ajuns si de multe ori studiul se reia in aceeasi forma sau sub alta forma, inevitabil. De ce oare? Sa trecem la urmatorul punct ca sa vedem.

Domeniul interdisciplinar.

Multitudinea disciplinelor din scoli, licee, universitati, mi se par ne-la-locul-lor pentru ca naste specialisti in diferite domenii izolate. Acest lucru este ca si un medic alopat care nu face altceva decat sa estompeze simptome, nicidecum sa vindece organisme afectate de diferite dezechilibre. Si de aici vreau sa pornesc, de la ideea de echilibru.

Interdisciplinaritatea este echilibru perfect intre domenii de studiu. Fiecare se ajuta intre ele echilibrat, nefacand nici o diferenta. Interdisciplinaritatea nu compara lucrurile ci le studiaza din toate unghiurile, din toate punctele de vedere (holistic), astfel este echilibru.

Mergem mai departe si spunem ca totul in Univers este conectat, dar parafrazez si spun ca este interconectat. Chiar si Darwin a sesizat, in pofida faptului ca adeptii sai fanatici de mai tarziu o ignora, ca nu competitia misca speciile sa traiasca, sa supravietuiasca, ci cooperarea, colaborarea. Asadar, fiecare ne sustinem intre noi, cooperand. Eu dau celuilalt de langa mine, iar celalalt imi da la randul lui. In felul acesta traim, ne manifestam in aceasta lume. Daca ar fi sa luam cu totii si sa nu mai dam nimic am putea spune ca intreaga planeta s-ar usca datorita extractiei de resurse si apa.

Dar ce legatura au toate acestea cu domeniul interdisciplinar? Pai, interdisciplinaritatea aceasta presupune: interconectivitatea. Unde este biologia din geografie? Unde este matematica din fizica? Ca sa nu mai spunem despre biologia din medicina, caci in universitatile de medicina se studiaza mai mult boala si medicamentele, si extrem de putin anatomia. Unde este istoria din biologie sau geografie? Chiar si multiplele discipline de studiu separate, impreuna cu profesorii lor, le ignora. “Haideti sa facem putina istorie a medicinei”, mai spun unii la facultatea de medicina si uite asa devin interdisciplinari pentru moment. Dar de ce sa studieze ei istoria medicinei? Ce legatura are aceasta cu medicina in sine, cu vindecarea bolilor (atentie, nu a pacientilor!)? Interesante intrebari, nu-i asa?

Am descoperit, de-a lungul timpului, ca unul dintre domeniile interdisciplinare este antropologia. Si ce inseamna aceasta? Provine de la anthropos – om, logos – studiu sau stiinta. Este studiul omului. Pai, pentru a studia omul credeti ca e necesar sa studiem doar anatomia lui? Acest om nu are si el un trecut, o istorie? Acest om nu are si el niste realizari? De asemenea, nu a venerat o anumita forta universala, un principiu divin, un zeu, ceva? Cand vorbim de om, vorbim de microunivers, microcosmos. Si aici fac referire si la astronomie (numirea astrelor), si la astrologie (studiul astrelor). Ori o planeta, un astru, nu-l poti studia doar din punct de vedere fenomenico-material, asa cum ne apare in fata ochilor. Are energii care influenteaza, conform astrologiei.

Multidisciplinaritatea este materialista suta la suta, iar interdisciplinaritatea este holistica (priveste si studiaza Universul ca un intreg, nu pe bucati), interdimensionala. Se stie ca exista dimensiuni ale intelegerii, iar cei care le ignora sunt ignoranti, comit stupizenii de cele mai absurde feluri.

Un alt domeniu interdisciplinar este fizica cuantica. In ea gasim si chestiuni ce tin de religie, de filozofie. Eruditii materialisti o ignora, o resping total. Nu o pot suporta, pentru ca adesea nu da explicatiile pe care ei le asteapta, gen x = y sau 1 + 1 = 2. Logica fizicii cuantice este diferita, este superioara, insa experimentele care s-au facut acum aproape o suta de ani sunt cat se poate de concrete si reale. Iata un alt domeniu din fizica cuantica: logica.Asadar, in acest domeniu al fizicii cuantice gasim mai multe subdomenii care lucreaza impreuna. Abia astept ca in universitati, cel putin, sa apara ore de fizica cuantica, sa se studieze, daca nu sunt deja!

Interdisciplinaritatea inseamna ca domeniile se unesc si lucreaza impreuna. Invers este valabil pentru multidisciplinaritatea. E ca si cum am privi la stele si am spune ca sunt multe, dar nu spunem care e legatura dintre ele, sau mentionam si ca ele au legatura, sunt interconectate precum reteaua neuronala din organismul uman. Cum este sus asa este si jos.

Inca un domeniu interdisciplinar este geometria sacra. Aceasta contine si religie, si filozofie, si matematica. Geometria sacra, spre deosebire de geometria euclidiana care se studiaza de regula in scolile obisnuite, dar si in unele speciale, considera formele geometrice ca fiind simboluri, fiecare avand semnificatie, fiecare fiind vehicul pentru diversele energii universale. Se studiaza, de asemenea, influenta lor asupra omului. Semnificatia formelor devine limbaj, conectandu-ne cu lingvistica, daca vreti, sacra. Cand e vorba de energii universale, formele lor universale, e vorba de un limbaj universal. Se face legatura dintre matematica, lingvistica, dar si muzica, precum muzica sferelor. Geometria sacra este deja studiata in anumite facultati de arhitectura.

Gasim multe domenii interdisciplinare, dupa cum se vede. Numai sa le cautam si le vom gasi. Si am sa mentionez, in continuare, istoria credintelor si ideilor religioase infiintat si dezvoltat de Mircea Eliade si mai tarziu de Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade fiind primul din lume care a pus bazele unui asemenea domeniu. Aici vedem foarte clar: istorie si religie. Unii o numesc istoria religiilor, insa aceasta denumire mi se pare improprie, pentru ca nu putem numi religie decat trairea religioasa interioara a omului. Aici este vorba exact de ceea ce spune titlul: istoria credintelor si ideilor religioase. Mircea Eliade avea dreptate. In fine, acest domeniu interdisciplinar conecteaza mai multe dimensiuni umane dar si divine care s-au manifestat de-a lungul timpului (istorie) si explica inclusiv cunoasterea universala din ele (acele gnoze ale marilor religii sau credinte religioase de pe firul istoriei). Motivele istoriei nu au fost numai politice, economice sau militare, au mai fost si religioase.

Omul cu vocatie este interdisciplinar, iar cel fara vocatie, carieristul de serviciu, oportunist si materialist, care isi vede doar propriul interes, propriul profit, este multidisciplinar sau unidisciplinar.

Omul cu vocatie studiaza din diferite discipline in acelasi timp. Sa nu va mire faptul ca incepe sa citeasca mai multe carti deodata, in loc sa se apuce de una, o termina si incepe si citeste alta. De asemenea, el studiaza, nu citeste. A citi inseamna a scana o carte si a inmagazina informatia in intelect si atat. A studia merge dincolo de acestea si intelege informatiile pe care le capteaza. De asemenea, uneste informatiile dintre domenii pentru a gasi similaritatile dintre ele, legaturile lor.

Asadar?

Domeniile multidisciplinare, in ziua de astazi, se transforma din ce in ce in interdisciplinare deoarece isi descopera legaturile dintre ele, astfel conectandu-le. Va veni o zi in care in scoli se va renunta la orele de… si se vor studia impreuna. E mai bine sa se reflecteze la legaturile dintre fizica si filozofie, de exemplu, sau intre biologie si economie, intre matematica si muzica, ori dintre diferitele sporturi si filozofie, asa cum este dansul cu muzica.

Astazi fotografia, ca si un alt exemplu cu care inchei acest articol, este considerata o arta meditativa. Cand se vorbeste despre fotografia ca arta, gasim contemplare mistica, filozofie, meditatie etc. Dar aceasta este tema unui viitor articol. 🙂

Ce alte domenii interdisciplinare ati mai gasit? Sunt curios sa aflu. Lasati un comentariu mai jos. 😀

Save

Save

Save

Recommended Posts
Showing 2 comments
  • Avatar
    Pioras Maria
    Reply

    Super articol . Multumesc tare mult , asa m-am elucidat !! Ca tocmai mi-am dat seama ca io am o vocatie si e interdisciplinara , eram tare trista.. am crezut ca nu-s in regula deoarece in jurul meu is atatia oameni care au o singura profesie si exceleaza in ea si doar acolo , restu is numite ” hobby-uri “, iar eu nici cum nu reusesc inca sa raman intr-o singura profesie si cateodata nu e agreat asta la interviuri , si nici nu ma pot decide care dintre ele sa le studiez mai profund si le-am inceput pe toate de odata si tot continui .. avansarea in privirea/descoperirea perspectivelor si excelarea in a face conexiune intre ele (culturala-mentala si fizica ) e mai inceata decat daca studiezi si actionezi intr-un singur domeniu ” principal ” ce-i drept .. dar primesti altfel de hrana decat cea materiala .. e ceva minunat..

    • Patrick
      Patrick
      Reply

      Multumesc si eu. Cu mare drag impartasesc acest articol cu oricine vrea sa studieze interdisciplinar si sa-si practice vocatia.

      Sigur, vocatia este intotdeauna interdisciplinara, precum cu totii suntem interconectati si oarecum interdependenti pe aceasta planeta. Nu suntem separati, ci traim impreuna.

      Cum spuneam si in acest articol, orice disciplina de studiu (pentru ca oricum invatam toata viata..) este interdisciplinara cu alte discipline de studiu si merg impreuna, se completeaza reciproc intr-un tot unitar. Probabil ca ati mai auzit de aceasta afirmatie ca fiind “holistica”, de la whole, din engleza, adica intreg. Medicina, geogragia, matematica, biologia, economia etc., toate acestea, din pacate, oamenii in mod fortat vrem sa le separam, pentru ca “chipurile” nu le intelegem. Este fals. Intelegem in masura in care studiem corelat cu celelalte influente. Va dau un exemplu: Elon Musk, celebrul om de afaceri multimilionar din SUA, fondatorul Space-X si Tesla (autovehicule electrice si nu numai), PayPal etc., studiaza cate putin din fiecare, intelegand corelativ cu fiecare. Daca ar fi studiat fizica doar fizica asa cum este ea predata de cadrele didactice in mod obisnuit, n-ar prea intelege mare lucru. In schimb, in corelatie cu alte discipline, cu matematica, biologia, geografia sau geologia etc., pentru ca totul este fizica in lumea asta de trei dimensiuni, inclusiv fizica cuantica etc., atunci intelege cum functioneaza lucrurile. Datorita carora a reusit toate aceste lucruri pe care le-a creat, ajungand unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din lume.

      Din pacate, intr-adevar, in chestiunea profesionala, cand mergem la un interviu de exemplu, ni se cere specialitatea si experienta pe respectiva specialitate. Un CV in care sunt scrise mai multe experiente din domenii chiar diferite, nu este vazut bine, dupa experienta mea. De ce? Pentru ca respectivii angajatori considera ca nu este o experienta unitara, ci ca persoanele respective n-au reusit mare lucru si au sarit din domeniu in domeniu precum fluturele din floare in floare. Domeniul HR din tara de la noi, din pacate mai are multe de invatat, dupa parerea mea. In primul rand sa considere vocatia oamenilor, iar acest lucru nu tine neaparat de experienta si nici de portfoliu (alias CV), ci de reusitele oamenilor respectivi. Evident ca avem nevoie sa dovedim la ce suntem buni, insa acest lucru ar trebui aratat din scoala, prin realizarea de proiecte. Scolile ar trebui profesionalizate, adica elevii, studentii sa participe activi cu proiecte reale, facute de ei, sub indrumarea pedagogilor adevarati (cu vocatie de invatatori / profesori / pedagogi) care sa fie ca niste mentori. Asa ceva la noi nu prea exista, ci in alte tari, din pacate. Apoi, studentii respectivi intra pregatiti in domeniul profesional (atentie nu al muncii, ci profesional, ca adevarati profesionisti, cu chemare, cu caracter, adica in domeniul serviciului, fiind diferit de domeniul robotic / mecanic al muncii). Si astfel tara are un viitor, romanii au un viitor puternic. Ducem foarte mare lipsa de profesionalism, la noi.

      Apoi mai este chestiunea expertizei versus caracterului. Spunea, de exemplu, regele Carol I ca „eu nu am nevoie de experti, ci de caractere”. E simplu, nu? Intai suntem oameni si apoi adevarati profesionisti. Sa va mai dau un exemplu. Stateam de vorba cu un istoric despre istorie, domeniul lui. Si eu aveam puncte de vedere diferite fata de dansul. Spuneam de motivul, cauza celor intamplate in istoria nu numai a noastra, a romanilor, ci si a altor popoare. Motive care tin de psihologie, de exemplu, deci de „alt domeniu”. Iar dansul mi-a spus ca nu se baga, nu isi da cu parerea pentru ca „nu este domeniul lui”, el fiind doar istoric si atat. Atunci, i-am spus ca nu este nimic altceva decat un „scrib”, un cronicar ce tine evidenta unor evenimente istorice importante si atat, nici macar un interpretator, doar un arhivar. Nu a fost de acord cu mine si mi-a spus ca nu e adevarat, ca le interpreteaza in functie, mai ales, de contextul vremurilor. Atunci, este un interdisciplinar. Iata cum s-a contrazis singur.

      Va dau un alt exemplu de om de stiinta interdisciplinar de la noi: Ioan Rosca, matematician, statistician, investigator al arhivelor statului pe teme istorice si legale cu privire la delictele, crimele comise in timpul regimurilor socialiste de la noi.

      Ca o concluzie. Nu va fie frica. Chiar daca sistemul de la noi cere specialitate si CV-uri monoprofesionale, ca sa justifice ca experienta a fost dobandita, vocatia aveti nevoie sa v-o practicati. Iar experienta vocationala se dobandeste tot in timp. Oricum, si hobby-urile se pot monetiza, se pot face sa fie surse de prosperitate, iar prosperitatea nu e numai materiala, mai e si individual interioara. Daca omul nu e implinit cu ceea ce face, atunci inseamna ca are nevoie de altceva. Rolul vocatiei este prosperitatea umana in toate domeniile vietii. Iar asta implica altruism. Un job este un job. Vocatia este superioara unui job. Avem nenumarate exemple: Mahatma Gandhi, Maica Tereza, doctorul Wayne Dyer etc. Unii prospera si material, iar acest lucru se numeste antreprenoriat, adica devin intreprinzatori, oameni de afaceri.

      Asadar, mult succes! Sa auzim numai de bine! 😀

Leave a Comment

Tinem legatura?

Daca doriti sa ma contactati, imi puteti trimite un mail folosind formularul de contact de mai jos.

Not readable? Change text. captcha txt