Exista mai multe specii de melci de mare care au clorofila in corpurile lor, pe care le folosesc pentru a produce fenomenul de fotosinteza, intr-un mod asemanator cu al plantelor. Una dintre aceste specii este si Elysia chlorotica, un melc fara cochilie, intalnit cel mai frecvent in mlastinile sarate de pe coasta de est a Americii si a Canadei. Poate creste pana la 60 de mm lungime, insa cele mai multe exemplare descoperite au intre 20-30 mm.

Un astfel de melc tanar are o culoare rosiatica, insa odata ce incep procesele de fotosinteza, culoare acestora se schimba in verde stralucitor. Culoarea verde ajuta melcii sa se si camufleze impotriva animalelor de prada. Un Chlorotica Elysia poate trai doar folosindu-se de fotosinteza, fara sa se hraneasca, timp de pana la un an de zile.

Clorofila este un pigment de culoare verde, esential in procesul de fotosinteza, prin intermediul acesteia avand loc transformarea energiei luminoase in energie.

Se presupune ca melcul a obtinut genele necesare declansarii procesului de fotosinteza de la algele verzi cu care se hraneste in mod sistematic. Aceste gene au fost absorbite de propriul sau genom in mii de ani, iar astazi a putut dezvolta aceasta capacitate uimitoare pentru un animal. Sigur, aceasta este doar o presupunere a biologilor marini, modul precis prin care melcul se foloseste de fotosinteza este deocamdata necunoscut.

Adulti de Elysia chlorotica sunt, de obicei, de culoare verde stralucitoare datorita prezentei cloroplastelor provenite de la Vaucheria litorea (o alga) in celulele diverticulei digestive ale muschiului. Deoarece melcul nu are o cochilie de protectie sau alt mijloc prin care sa se protejeze in acest fel, foloseste de asemenea culoarea verde obtinuta din alge pentru a se camufla impotriva pradatorilor.

Elysia chlorotica se hraneste cu alga ce traieste in zona intertidala Vaucheria litorea. Melcul patrunde peretele celular al algei cu radula lui, apoi tine firul de alga ferm in gura si ii suge continutul ca printr-un pai. In loc sa digere intreg continutul celulei sau de al trece prin intestine, retine doar cloroplastele depozitandu-le in sistemul digestiv. Apoi le preia vii in interiorul celulelor propriilor intestine si organele si le mentine vii si functionale timp de multe luni. Inghitirea cloroplastelor incepe imediat dupa metamorfoza din faza veligera cand puiul de melc incepe sa se hraneasca cu celulele de Vaucheria litorea. Puii de Elysia sunt de culoare maronie cu puncte rosii inainte sa inceapa sa se hraneasca cu alge, dupa care devin verzi. La inceput are nevoie sa se hraneasca in continuu cu alge pentru a retine cloroplastele, dar mai tarziu acestea ajung sa fie mai stabil incorporate in celulele intestinelor sale permitandu-i melcului sa ramana verde fara sa se hraneasca in acest scop. Unii indivizi sunt cunoscuti ca ajungand sa se hraneasca prin fotosinteza chiar si un an dupa doar cateva ingurgitari cu alge.

In ceea ce priveste reproducerea, adultii de Elysia sunt hermafroditi. Cu toate acestea, auto-fertilizarea nu este des intalnita. Indivizii copuleaza incrucisat, in schimb, iar dupa ce ouale au fost fecundate intern, acestea sunt depuse in siraguri lungi.

Ca si stadii de viata, acestia trec prin stadiile de embrion, larva veligera (nume care ne spune ca larva are un soi de cochilie ca un voal cu ajutorul careia inoata si se hraneste, folosind-o pe post de buze). Apoi, larva incepe sa se hraneasca cu fitoplancton (algele) si devine adult. 

 

Recent Posts

Leave a Comment

Tinem legatura?

Daca doriti sa ma contactati, imi puteti trimite un mail folosind formularul de contact de mai jos.

Not readable? Change text. captcha txt
polaritate, fractaliinsecte, fluturi, colaps catastrofal